Un ianuarie revoluționar!

Salut!

În sfârșit am chef de scris. După tura la munte din data de 5 ianuarie și după tura la Mihăilești din ziua următoare, am simțit ce înseamnă să îți bați joc de genunchi!

Am mers pe munte, iarna la o tură “lejeră”, de doar 150 km, cu doar 1000 m de urcare altitudinală…Cel mai prostesc însă, a fost că nu am avut nicio izolație pe sub niște pantaloni subțiri de iarnă.

Apoi, a2a zi, în loc să trag pe dreapta, am tras o fleoșcăraie în stil mare și pe temperaturi scăzute. Am vrut să continui și să plec la o tură de 180 de kilometri, dar a început să mă doară tendonul de lângă rotula genunchiului drept.

Din ce în ce mai tare, până când ajunsesem să urlu de durere atunci când pedalam. A fost foarte frustrant pentru mine să văd cum ajunsesem. Am tot amânat tura, până când am anulat-o. Și așa se terminau zilele libere.

Am reușit să ajung la tura de duminică și astfel, cu tot cu o plimbare nocturnă prin oraș am făcut cu genunchiul semi-funcțional, 95 de kilometri. A 2a zi am fost nevoit să o iau mai ușor, dar în fiecare zi nu am putut să mă abțin. Mi-am luat încălzitoare pentru genunchi și am dormit cu ele 5 zile fără oprire. Aveți mare mare grijă de articulații și tendoane!

EU încă am scapat ieftin, dar se putea termina cu rupturi…

Oricum, atât cât mi-a permis vremea, am pedalat! O să atașez câteva poze din traseele de duminica aceasta și de duminca trecută, dar și de acum două duminici…

Voiam să fac 1000 de kilometri în ianuarie, dar se pare că vremea nu e cu mine. Ninge de peste 24 de ore și mai este mult până la carosabilul uscat…

Momentan am 804. Să vedem ce ture vor mai fi în weekend. Dacă mai sunt nebuni ca mine, mă bag și eu!

Ce am mai făcut cu bicla în afară de a îmi maltrata tendonul și a nu mă lăsa doborât de durere, a fost să mi se taie cheful de a scrie din cauza conștientizării nivelulul de degradare în care am ajuns, dar, mai presus de toate, după ce că glumesc cu aceste pasaje negativiste în care nu mă regăsesc, pot spune că am făcut parte dintr-un nou trend.

Anume, mersul la protest/revoluție cu bicicleta!

Am pus pancarte, am făcut defilări pe șosea, am condus mici grupuri de oameni pentru a arăta că suntem și noi acolo, că protestăm apolitic, doar pentru a ne cere drepturile cuvenite, precum în orice țară europeană….ce suntem….citez din interviul pe care l-am dat la Antena 3, Realitatea TV și alte câteva.

Mi-a plăcut să mă aflu acolo 4 zile la rând, incusiv pe ninsoare, să strig cu galeriile, cu piratul Jack, cu bicicliștii și cu restul! M-am descărcat și m-am simțit mai bine.

Am fost apreciați, aclamați, susținuți și în unele cazuri mediatizați pentru ceea ce am făcut și vă sfătuesc să procedați la fel! Este bine să arătăm lumii că “Dacă ne pasă, ieșim din casă” ! Σpiritul revoluționar alături de un Ouzo face minuni și nici nu simți frigul. Care frig?

Aici am apărut la Antena 3 în direct.

Poze din turele de lângă București vor urma! Astea de la proteste sunt mai interesante!